ACTIVITĂȚI DE MOBILITATE ÎN STRĂINĂTATE
FLUX 4
|
Mobilitate GRECIA – job shadowing (un profesor - limba franceză)
Durata: 5 zile de activitate, 7 zile de mobilitate (24-30.03.2024) Destinaţia: Serres, Grecia Școala: The 19th Primary School of Serres, Greece |
În perioada 25-29.03.2024, Școala Gimnazială ,,George Coșbuc” Iași a continuat activitățile de mobilitate în străinătate, din cadrul Proiectului de Acreditare Erasmus+, Anul 3, 2023-1-RO01-KA121-SCH-000128413, desfășurat în perioada 01.06.2023- 31.08.2024.
La activitatea de formare de tip job shadowing, desfășurată la Școala Primară nr. 19 din Serres, Grecia, a participat, timp de 5 zile, un profesor din învățământul gimnazial, profesorul de limba franceză, Ana-Maria Samson. Acesta a fost întâmpinat în prima zi de către cei doi directori ai școlii, domnul profesor de educație fizică, Nikolaos Athanasiou, și doamna profesoară de limba engleză, Anna Veliki, care este și coordonator al proiectelor Erasmus+ din școala gazdă.
Școala Primară nr. 19 din Serres este foarte implicată în diferite proiecte de colaborare cu alte școli din Europa. Recent a primit eticheta de calitate eTwinning 2023-2024, profesorii având o vastă experiență în implementarea europene. Este o școală care a derulat proiecte Erasmus+ KA1, KA2, iar între anii 2021 și 2027 deține acreditarea Erasmus+KA1.
Profesorii școlii s-au perfecționat ca urmare a participării lor la cursuri sau activități de job shadowing, în Berlin (Germania), Varșovia (Polonia), Nicosia (Cipru), au implicat elevii în acțiuni de colaborare cu elevi polonezi, francezi, ciprioți. De asemenea, au fost gazde pentru vizite pregătitoare ale profesorilor, pentru activități de formare de tip job shadowing, dar și pentru mobilități de grup ale elevilor.
Pentru a putea compara eficient sistemele de învățământ grecesc și românesc trebuie să știm că educația în Grecia este structurată tot pe trei niveluri, dar pentru fiecare este alocat un număr diferit de ani de studiu față de sistemul românesc.
Nivelul primar de învățământ cuprinde învățământul preșcolar și școala primară. Învățământul preșcolar este asigurat de Nipiagogeia (grădinițe), iar perioada frecventării este de doi ani. Urmează apoi școala primară care durează 6 ani (între vârstele 6-12 ani) și care poartă denumirea Dymotiko. Evaluarea în primii doi ani este doar descriptiv-orală, în următorii doi ani se realizează cu ajutorul calificativelor A-D (excelent-rezonabil), iar în ultimii doi ani se face prin note de la 10 la 5.
Nivelul secundar de învățământ cuprinde învățământul secundar inferior care este obligatoriu și care durează 3 ani (între vârstele 12-15 ani) și poartă denumirea de Gymnasio (Gimnaziu). Învățământul secundar superior durează 3 ani (între vârstele 15-18 ani) și nu este obligatoriu. Acesta poartă denumirea de Liceu General (Geniko Lykeio) și asigură învățământul secundar general. Totodată, există Licee profesionale (Epangelmatika Lykeia) și Școli Profesionale (Epangelmatikes Sholes) care asigură învățământul secundar profesional sau vocațional.
Odată înțeles felul de organizare al învățământului din Grecia, doamna profesoară de limba engleză Anna Veliki a prezentat școala, în care învață elevi din clasele I-VI, sălile de clasă, în număr de 12, sala profesorilor, laboratorul de informatică. Fiecare clasă dispune de tablă interactivă, calculator cu conexiune la internet și videoproiector, acestea fiind folosite frecvent la orele de curs. Din păcate, școala nu dispune de o sală de sport sau de o sală mai încăpătoare pentru evenimente mai ample. Activitățile de amploare se derulează în curtea interioară care este îngrădită, elevii folosind platforma înălțată din fața școlii pe post de scenă. Aici se adună împreună cu profesorii în fiecare dimineață, cu excepția zilelor de iarnă mai friguroase, pentru a face rugăciunea, fără de care nu își încep ziua. Elevii intră în clase organizat, folosind două intrări separate, în funcție de clasa în care se află. Deși nu dețin o sală pentru cor, elevii învață la muzică să cânte la diferite instrumente, unele tradiționale grecești.
Programul elevilor începe la ora 8.15, iar până la ora 9.40 se desfășoară două ședințe de predare-învățare, fără pauză, a câte 45, respectiv 40 de minute. În intervalul 9.40-10.00 elevii au 20 de minute pauză. Urmează o lecție de o oră și 30 de minute. Ultimele două ore sunt de 40 de minute, cu pauze de 15, respectiv 10 minute, programul școlar obligatoriu terminându-se la ora 13.15.
O parte dintre elevi pot participa la orele de după școală, până la ora 16. Ei sunt supravegheați la efectuarea lecțiilor de profesori care, dacă nu au ore suficiente pentru a-și completa norma de 24 de ore pe săptămână, pot adăuga această perioadă la norma didactică obligatorie. Aceasta descrește odată cu atingerea unui prag de vechime stabilit prin lege.
Elevii din clasele primare studiază limba greacă 7 ore pe săptămână. Matematica are rezervate 4 ore, 2 ore la istorie, o oră la geografie, 3 ore de științe, o oră de informatică și una de abilități de laborator. Câte o oră pe săptămână studiază științe sociale și politice, artă, muzică și religie. Limbilor străine le sunt rezervate 5 ore: limba engleză se studiază câte 3 ore pe săptămână încă de la începutul claselor primare, iar din clasa a cincea elevii aleg între limba franceză și germană, cu două ore pe săptămână.
Profesorul de franceză Ana-Maria Samson a participat la ore de limba franceză la clasele a cincea și a șasea. Manualele de pe care studiază elevii sunt realizate după metodele franțuzești autentice, fiind concepute special pentru publicul grec. Se pune accent pe predarea și învățarea interactivă, bazată pe colaborare și realizare de proiecte, folosirea cântecelor și, în general, a variantei orale a limbii. Elevii sunt încurajați să realizeze desene, să facă diferite colaje cu decupaje din ziare, reviste, să inventeze în manieră ludică meniuri extraterestre, cu scopul de a învăța alimentele. Se încurajează exprimarea sinceră a preferințelor. Tot cu această ocazie se pune accent pe educarea tinerilor elevi de a adopta obiceiuri alimentare sănătoase. Cu toate acestea, elevii nu reușesc încă o comunicare foarte avansată în limba străină, fiind începători. Profesoara de limba franceză îi implică în diferite proiecte, fie cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei, care se desfășoară în luna martie a fiecărui an (elevii desfășoară activități în parteneriat cu alte școli, dar și cu Asociația Franco-Elenă din Serres), fie în parteneriate eTwinning cu elevi din Franța.
În ceea ce privește limba engleză, aceasta este mult valorizată, atât de elevi, cât și de părinți, datorită oportunităților pe care cunoașterea ei le deschide, profesorii recunoscând că o mare parte dintre părinți suplimentează studiul acestei limbi cu ore pe care elevii le iau în grupuri de 5-6 în cluburi private. Unii dintre elevi vin încă din clasa întâi cu un bagaj de cunoștințe la limba engleză, ceea ce face misiunea profesorilor de la catedră mai dificilă, având în vedere nivelul diferit al micilor școlărei. Învățarea limbii engleze reprezintă un avantaj chiar și pentru profesorii greci, deoarece primesc puncte suplimentare la evaluarea oficială, dacă au studii de limba engleză.
Doamna profesor Ana-Maria Samson a participat, de asemenea, la o oră de istorie. Ora a început într-o manieră familiară: fiecare elev este erou al câte unei zile și este chemat în fața clasei pentru a fi salutat pe rând de ceilalți colegi, fie prin strângeri de mână, îmbrățișări, plecăciuni sau altele. Imediat ce acest ritual s-a încheiat, elevii au trecut la lecția de istorie, învățând despre Imperiul Bizantin. Profesorul folosește o metodă nouă, numită FLIP, care constă în inversarea rolurilor: elevii sunt cei care încearcă realizarea schemei lecției ce conține cele mai importante informații. În primă fază, profesorul proiectează lecția pe tablă, elevii citesc paragrafele și le discută cu profesorul care subliniază aspectele mai importante. Elevii, în grupuri de câte patru, realizează până la finalul orei schema lecției. La ora următoare aceștia primesc schema realizată de profesor. Ei compară informațiile relevante ce au fost alese.
Doamna profesoară a participat și la o lecție CLIL, în care informații istorice despre legătura dintre orașul Iași şi revoluția greacă au fost prezentate în limba engleză. Elevii și-au însușit informațiile prin intermediul unei prezentări PPT, iar apoi, în grupuri mixte, și-au verificat însușirea acestor cunoștințe prin intermediul aplicației Quizziz.
În a doua parte a orei, elevii au fost angrenați într-o activitate de căutare de informații și de completare a unui mesaj, în cadrul Vânătorii de comori. O altă lecție a fost cea de descoperire a alfabetului grecesc și de comparare cu cel românesc, ocazie cu care elevii au remarcat similitudinea dintre unele cuvinte românești și grecești.
Pentru a descrie bogăția de activități, mai putem menționa următoarele: prezența la slujba religioasă oficiată, cu ocazia zilei naționale a Greciei, parada costumelor populare a locuitorilor orașului, cu origini în zone diverse ale Greciei. participarea la activitatea de cunoaștere Pânza de păianjen, lecția de artă contemporană la muzeul din localitate, dedicat pictorului Constantin Xenakis, lecția de istorie de la Muzeul Războiului din Salonic - o aprofundare a lecției CLIL, pentru a înțelege într-un context adecvat dorința grecilor și a modului în care s-a desfășurat eliberarea de sub dominația otomană.
Vizitele culturale din orașul Salonic și de la Peștera Alistratis au întregit într-o manieră relaxată paleta de activități diverse la care profesorul român a participat la Şcoala nr. 19 din Serres. A fost apreciată ospitalitatea profesorilor din școala gazdă și dorința lor de a răspunde la întrebările care le-au fost adresate, dar și interesul de a afla la rândul lor informații despre școala românească, în general, dar și despre Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” din Iaşi.
Cadrul didactic este recunoscător pentru această experiență care l-a îmbogățit din punct de vedere profesional, cultural și, nu în ultimul rând, personal. Mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă această mobilitate Erasmus+: Comisia Europeană, Agenţia Naţională din Bucureşti, Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” din Iaşi.
La activitatea de formare de tip job shadowing, desfășurată la Școala Primară nr. 19 din Serres, Grecia, a participat, timp de 5 zile, un profesor din învățământul gimnazial, profesorul de limba franceză, Ana-Maria Samson. Acesta a fost întâmpinat în prima zi de către cei doi directori ai școlii, domnul profesor de educație fizică, Nikolaos Athanasiou, și doamna profesoară de limba engleză, Anna Veliki, care este și coordonator al proiectelor Erasmus+ din școala gazdă.
Școala Primară nr. 19 din Serres este foarte implicată în diferite proiecte de colaborare cu alte școli din Europa. Recent a primit eticheta de calitate eTwinning 2023-2024, profesorii având o vastă experiență în implementarea europene. Este o școală care a derulat proiecte Erasmus+ KA1, KA2, iar între anii 2021 și 2027 deține acreditarea Erasmus+KA1.
Profesorii școlii s-au perfecționat ca urmare a participării lor la cursuri sau activități de job shadowing, în Berlin (Germania), Varșovia (Polonia), Nicosia (Cipru), au implicat elevii în acțiuni de colaborare cu elevi polonezi, francezi, ciprioți. De asemenea, au fost gazde pentru vizite pregătitoare ale profesorilor, pentru activități de formare de tip job shadowing, dar și pentru mobilități de grup ale elevilor.
Pentru a putea compara eficient sistemele de învățământ grecesc și românesc trebuie să știm că educația în Grecia este structurată tot pe trei niveluri, dar pentru fiecare este alocat un număr diferit de ani de studiu față de sistemul românesc.
Nivelul primar de învățământ cuprinde învățământul preșcolar și școala primară. Învățământul preșcolar este asigurat de Nipiagogeia (grădinițe), iar perioada frecventării este de doi ani. Urmează apoi școala primară care durează 6 ani (între vârstele 6-12 ani) și care poartă denumirea Dymotiko. Evaluarea în primii doi ani este doar descriptiv-orală, în următorii doi ani se realizează cu ajutorul calificativelor A-D (excelent-rezonabil), iar în ultimii doi ani se face prin note de la 10 la 5.
Nivelul secundar de învățământ cuprinde învățământul secundar inferior care este obligatoriu și care durează 3 ani (între vârstele 12-15 ani) și poartă denumirea de Gymnasio (Gimnaziu). Învățământul secundar superior durează 3 ani (între vârstele 15-18 ani) și nu este obligatoriu. Acesta poartă denumirea de Liceu General (Geniko Lykeio) și asigură învățământul secundar general. Totodată, există Licee profesionale (Epangelmatika Lykeia) și Școli Profesionale (Epangelmatikes Sholes) care asigură învățământul secundar profesional sau vocațional.
Odată înțeles felul de organizare al învățământului din Grecia, doamna profesoară de limba engleză Anna Veliki a prezentat școala, în care învață elevi din clasele I-VI, sălile de clasă, în număr de 12, sala profesorilor, laboratorul de informatică. Fiecare clasă dispune de tablă interactivă, calculator cu conexiune la internet și videoproiector, acestea fiind folosite frecvent la orele de curs. Din păcate, școala nu dispune de o sală de sport sau de o sală mai încăpătoare pentru evenimente mai ample. Activitățile de amploare se derulează în curtea interioară care este îngrădită, elevii folosind platforma înălțată din fața școlii pe post de scenă. Aici se adună împreună cu profesorii în fiecare dimineață, cu excepția zilelor de iarnă mai friguroase, pentru a face rugăciunea, fără de care nu își încep ziua. Elevii intră în clase organizat, folosind două intrări separate, în funcție de clasa în care se află. Deși nu dețin o sală pentru cor, elevii învață la muzică să cânte la diferite instrumente, unele tradiționale grecești.
Programul elevilor începe la ora 8.15, iar până la ora 9.40 se desfășoară două ședințe de predare-învățare, fără pauză, a câte 45, respectiv 40 de minute. În intervalul 9.40-10.00 elevii au 20 de minute pauză. Urmează o lecție de o oră și 30 de minute. Ultimele două ore sunt de 40 de minute, cu pauze de 15, respectiv 10 minute, programul școlar obligatoriu terminându-se la ora 13.15.
O parte dintre elevi pot participa la orele de după școală, până la ora 16. Ei sunt supravegheați la efectuarea lecțiilor de profesori care, dacă nu au ore suficiente pentru a-și completa norma de 24 de ore pe săptămână, pot adăuga această perioadă la norma didactică obligatorie. Aceasta descrește odată cu atingerea unui prag de vechime stabilit prin lege.
Elevii din clasele primare studiază limba greacă 7 ore pe săptămână. Matematica are rezervate 4 ore, 2 ore la istorie, o oră la geografie, 3 ore de științe, o oră de informatică și una de abilități de laborator. Câte o oră pe săptămână studiază științe sociale și politice, artă, muzică și religie. Limbilor străine le sunt rezervate 5 ore: limba engleză se studiază câte 3 ore pe săptămână încă de la începutul claselor primare, iar din clasa a cincea elevii aleg între limba franceză și germană, cu două ore pe săptămână.
Profesorul de franceză Ana-Maria Samson a participat la ore de limba franceză la clasele a cincea și a șasea. Manualele de pe care studiază elevii sunt realizate după metodele franțuzești autentice, fiind concepute special pentru publicul grec. Se pune accent pe predarea și învățarea interactivă, bazată pe colaborare și realizare de proiecte, folosirea cântecelor și, în general, a variantei orale a limbii. Elevii sunt încurajați să realizeze desene, să facă diferite colaje cu decupaje din ziare, reviste, să inventeze în manieră ludică meniuri extraterestre, cu scopul de a învăța alimentele. Se încurajează exprimarea sinceră a preferințelor. Tot cu această ocazie se pune accent pe educarea tinerilor elevi de a adopta obiceiuri alimentare sănătoase. Cu toate acestea, elevii nu reușesc încă o comunicare foarte avansată în limba străină, fiind începători. Profesoara de limba franceză îi implică în diferite proiecte, fie cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei, care se desfășoară în luna martie a fiecărui an (elevii desfășoară activități în parteneriat cu alte școli, dar și cu Asociația Franco-Elenă din Serres), fie în parteneriate eTwinning cu elevi din Franța.
În ceea ce privește limba engleză, aceasta este mult valorizată, atât de elevi, cât și de părinți, datorită oportunităților pe care cunoașterea ei le deschide, profesorii recunoscând că o mare parte dintre părinți suplimentează studiul acestei limbi cu ore pe care elevii le iau în grupuri de 5-6 în cluburi private. Unii dintre elevi vin încă din clasa întâi cu un bagaj de cunoștințe la limba engleză, ceea ce face misiunea profesorilor de la catedră mai dificilă, având în vedere nivelul diferit al micilor școlărei. Învățarea limbii engleze reprezintă un avantaj chiar și pentru profesorii greci, deoarece primesc puncte suplimentare la evaluarea oficială, dacă au studii de limba engleză.
Doamna profesor Ana-Maria Samson a participat, de asemenea, la o oră de istorie. Ora a început într-o manieră familiară: fiecare elev este erou al câte unei zile și este chemat în fața clasei pentru a fi salutat pe rând de ceilalți colegi, fie prin strângeri de mână, îmbrățișări, plecăciuni sau altele. Imediat ce acest ritual s-a încheiat, elevii au trecut la lecția de istorie, învățând despre Imperiul Bizantin. Profesorul folosește o metodă nouă, numită FLIP, care constă în inversarea rolurilor: elevii sunt cei care încearcă realizarea schemei lecției ce conține cele mai importante informații. În primă fază, profesorul proiectează lecția pe tablă, elevii citesc paragrafele și le discută cu profesorul care subliniază aspectele mai importante. Elevii, în grupuri de câte patru, realizează până la finalul orei schema lecției. La ora următoare aceștia primesc schema realizată de profesor. Ei compară informațiile relevante ce au fost alese.
Doamna profesoară a participat și la o lecție CLIL, în care informații istorice despre legătura dintre orașul Iași şi revoluția greacă au fost prezentate în limba engleză. Elevii și-au însușit informațiile prin intermediul unei prezentări PPT, iar apoi, în grupuri mixte, și-au verificat însușirea acestor cunoștințe prin intermediul aplicației Quizziz.
În a doua parte a orei, elevii au fost angrenați într-o activitate de căutare de informații și de completare a unui mesaj, în cadrul Vânătorii de comori. O altă lecție a fost cea de descoperire a alfabetului grecesc și de comparare cu cel românesc, ocazie cu care elevii au remarcat similitudinea dintre unele cuvinte românești și grecești.
Pentru a descrie bogăția de activități, mai putem menționa următoarele: prezența la slujba religioasă oficiată, cu ocazia zilei naționale a Greciei, parada costumelor populare a locuitorilor orașului, cu origini în zone diverse ale Greciei. participarea la activitatea de cunoaștere Pânza de păianjen, lecția de artă contemporană la muzeul din localitate, dedicat pictorului Constantin Xenakis, lecția de istorie de la Muzeul Războiului din Salonic - o aprofundare a lecției CLIL, pentru a înțelege într-un context adecvat dorința grecilor și a modului în care s-a desfășurat eliberarea de sub dominația otomană.
Vizitele culturale din orașul Salonic și de la Peștera Alistratis au întregit într-o manieră relaxată paleta de activități diverse la care profesorul român a participat la Şcoala nr. 19 din Serres. A fost apreciată ospitalitatea profesorilor din școala gazdă și dorința lor de a răspunde la întrebările care le-au fost adresate, dar și interesul de a afla la rândul lor informații despre școala românească, în general, dar și despre Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” din Iaşi.
Cadrul didactic este recunoscător pentru această experiență care l-a îmbogățit din punct de vedere profesional, cultural și, nu în ultimul rând, personal. Mulțumește tuturor celor care au făcut posibilă această mobilitate Erasmus+: Comisia Europeană, Agenţia Naţională din Bucureşti, Şcoala Gimnazială „George Coşbuc” din Iaşi.